Lectie 2

Imaginea de sine- Rolul ei in dinamica personalitatii

Definitie: Eul este nucleul integrativ, de coordonare si autoreglare a personalitatii.

1)      Eul si imaginea de sine

Eul indeplineste functii de integrare si coordonare, atat in planul relatiilor cu ambianta cat si in raport cu sine. In jurul a 2 ani si jumatate, 3 ani, copilul vrea sa actioneze singur, sa faca ceva singur sau sa nu manifeste un anumit comportament. Astfel, el recationeaza uneori altfel decat vor parintii, lucru care nu s-a mai intamplat pana la acest nivel.

            Principalul semn al Eului este nevoia de autonomie.

Eul detine componente cognitive, afective, voluntare si se poate manifesta intr-o dubla ipostaza: Eu pasiv (doar contine componentele amintite) si Eu activ (incearca sa se autocunoasca). Multe dintre mecanismele Eului se pot constientiza si exprima in continutul imaginii de sine.

• Definitie:

 Imaginea de sine este unificarea rezultatelor autocunoasterii, a relationarii cu altii si a trairii evenimentelor autobiografice semnificative care au relevat calitatile si defectele pe care le are fiecare cu privire la Eul fizic, Eul spiritual si cel social.

• Continut:

Imaginea de sine ajunge sa cuprinda cunostinte despre valori si credinte, motivatii si aspiratii, trasaturi ale personalitatii, acceptari si respingeri din partea celorlalti, succesele si esecurile inregistrate, posesiunile spirituale si materiale.

Imaginea de sine este o constructie sociala, intrucat ne raportam constant la cei din jurul nostru, prin ochii carora ne vedem si cu care ne comparam. Este important sa interactionam cu persoane care au atitudini favorabile fata de noi, care ne accepta si ne stimuleaza.

Ø  Imaginea de sine implica trei planuri interdependente:  Eul fizic;

                                                                                        Eul psihic sau spiritual;

                                                                                        Eul social.

Eul fizic: culoarea parului si a ochilor, tipul somatic, relatia dintre statura si greutate, etc.

W. James – “eu material”, care include si proprietati cum ar fi imbracamintea sau casa.

Eul spiritual: valori, dorinte, aspiratii, insusiri temperamentale, aptitudini, talente, conceptii.

Eul social: cuprinde calitati care se dezvolta in contextul relatiilor si activitatilor cu ceilalti, cum ar fi reputatia si pretuirea celorlalti, asumarea si realizarea rolurilor, totalitatea parerilor despre ceilalti.

            Cristalizarea initiala a imaginii de sine se realizeaza intre 6 si 8 ani, dar organizarea ei deplina are loc in preadolescenta si adolescenta si va persista apoi tot restul vietii.

O poveste

           "Un rege isi puse curtea la o incercare pentru un post important. Numerosi oameni puternici si intelepti se aflau in jurul lui.
          "Inteleptilor - spuse regele - am o problema si vreau sa vad care dintre voi este in stare sa o rezolve."
           Ii conduse pe oameni la o usa enorma, mai mare decat vazusera vreodata. Regele le explica :
          "Aici vedeti cea mai mare si mai grea usa din regatul meu. Care dintre voi poate sa o deschida ?"
           Unii dintre curteni scuturara doar din cap. Altii, care se numarau printre cei intelepti, se uitara la usa mai de aproape, dar recunoscura ca nu pot sa o faca. Cand inteleptii spusera asta, restul curtii consmiti ca aceasta problema este dificil de rezolvat. Un singur vizir se duse la usa. O examina cu ochii si cu degetele, incerca mai multe posibilitati de a o deschide si, in cele din urma, o trase cu o smucitura puternica. Si usa se deschise. Fusese lasata intredeschisa numai, nu inchisa complet, si nimic altceva nu fusese necesar, decat bunavointa de a realiza ceva si curajul de a actiona cu indrazneala. Regele spuse :
          "Vei primi postul de la curte, pentu ca tu nu te bizui doar pe ceea ce vezi sau auzi; tu iti pui propriile puteri in joc si ai curajul sa risti o incercare "

(Nossrat Peseschkian. "Povesti orientale ca instrument de psihoterapie")

     Se pot intelege din aceasta poveste cateva aspecte :

·       modul in care ne percepem fortele proprii determina modul in care evaluam realitatea

·         o imagine buna de sine ne determina "sa riscam o incercare", acceptand in acelasi timp ca s-ar putea sa realizam ceva sau s-ar putea sa esuam dar, oricum, merita sa incercam

·         o imagine negativa de sine ne face sa evitam o actiune evaluand-o ca fiind peste puterile noastre

·         o imagine negativa de sine ne face influentabili la parerile negative ale celorlalti pe care le luam "de bune" si le adaugam la parerile noastre negative despre noi insine

OBIECTIVE 
1. Sa defineasca Eul;
2. Sa explice structurile “Eu pasiv” si “Eu activ”;
3. Sa defineasca imaginea de sine;
4. Sa specifice continutul imaginii de sine;
5. Sa realizeze o corelatie intre cele trei planuri ale imaginii de sine (Eu fizic; Eu psihic; Eu social);
6. Sa interpreteze povestea audiata tinand cont de conceptul “imagine de sine”.

METODE:
Explicatia: definim si explicam conceptul de eu (activ/pasiv) (obiective 1,2,) (10 min.)

Descrierea & explicatia: Descriem  si explicam conceptul de imagine de sine si cele trei planuri interdependente (eu fizic, social, psihic/spiritual) – obiective 3,4 (10 min.)

Conversatie: Abordam cele trei planuri ale imaginii de sine astfel incat acestia sa elaboreze singuri o corelatie intre ele – obiectiv 5 (15 min.)
- ce cred ei ca, cuprinde fiecare plan (fizic, spiritual, social);
- dam un exemplu de interactiune intre aceste planuri si le cerem sa vina si ei cu cateva exemple;

Povestirea & conversatia: prezentam povestea regelui si ii ajutam, prin conversatie, sa o interpreteze tinand cont de conceptul imaginii de sine  – obiectiv 6 (10 min.)
- ce concluzii generale au tras din aceasta povestire?
- cum pot prezenta acesta concluzii prin prisma imaginii de sine?
- sumarizam concluziile gasite;