Relatiile interpersonale si rolul lor in formarea personalitatii
1) Definire si caracterizare
Omul este o fiinta sociala, care nu poate trai singur, izolat de ceilalti oameni. Dimpotriva, el stabileste relatii cu cei din jurul sau. Relatiile sociale sunt din cele mai variate, incepand cu relatia de simpatie dintre doua persoane si pana la relatiile obiective specifice unei societati. Intre toate relatiile sociale, un rol deosebit il ocupa relatiile interpersonale.
Def: Relatiile interpersonale sunt legaturi psihologice, constiente si directe intre oameni.
Caracterul psihologic al relatiei sugereaza ca avem de-a face cu doua surse psihice (doua persoane), ambele inzestrate cu toate insusirile specifice. De asemenea, la realizarea actului respectiv participa intreaga personalitate a individului, si nu doar o parte a acesteia.
Caracterul constient al legaturii arata ca pentru a intra in relatii interpersoanle, oamenii trebuie sa fie constienti de existenta celorlalti, de insusirile si necesitatile specifice acestora.
Caracterul direct al unei relatii interpersonale indica necesitatea prezentei in acelasi loc si moment a celor doi parteneri, realizandu-se un minim contact perceptiv intre ei. Pe baza acestui criteriu diferentiem relatiile interpersonale de toate acele relatii care sunt mediate, fie de surse fizice (telefon, internet), fie de o sursa psihica (o a treia persoana).
Ø Este important ca o relatie sa intruneasca toate aceste trei caracteristici, pentru a fi vorba de un contact interpersonal. Desigur, ponderea lor poate fi diferita in functie de natura si specificul relatiei.
Alte trasaturi ale relatiilor interpersonale:
Caracter etic sau moral, prin aceste relatii urmarindu-se realizarea binelui sau a raului, in raport cu sine sau ceilalti.
Caracter formativ: prin intermediul unei relatii interpersonale, omul are ocazia sa se raporteze si sa se compare cu ceilalti, depasindu-si propriile limite si ajungand sa se perfectioneze.
2) Tipuri de relatii interpersonale
Exemple: parinte-copil; medic-pacient; sef-subordonat;
amicale, de pretuire, respect, dragoste;
tensionate, de dusmanie si ura etc;
Aceasta varietate a determinat numeroase studii de specialitate, in incercarea de a descrie modelele de interactiune specifice fiecarei relatii interpersonale. Desigur, cele mai studiate sunt relatia de cuplu si relatiile din cadrul familiei. Relatiile interfamiliale au o importanta deosebita, avand consecinte atat in planul individului cat si pentru societate.
Clasificarea relatiilor se poate face dupa mai multe critetii:
· Dupa nevoile si trebuintele psihologice resimtite de oameni:
- nevoia de a sti, de a cunoaste detalii despre partenerul relatiei => Relatii de intercunoastere
- este extrem de importanta imaginea pe care partenerii o au atat despre ei insisi, cat si despre celalalt;
- formarea unor imagini corecte depinde atat de dorinta celuilalt de a se exterioriza, cat si de propria capacitate de a judeca, de a aprecia comportamentele altora.
- nevoia de a se informa reciproc, de a comunica => Relatii de intercomunicare
- in aceste relatii, sunt deosebit de importante natura mesajelor, continutul lor si incarcatura afectiva;
- apar fenomene de perturbare a comunicarii: filtrarea informatiilor; bruiajul; distorsiunea informatiilor ( deformare neintentionata).
- nevoia de a se simti agreati de altii, de a li se impartasi emotiile si sentimentele => Relatii afectiv-simpatetice
- sunt relatiile de simpatie sau antipatie dintre oameni;
- pot fi unilaterale (neimpartasite) sau reciproce (impartasite).
- relatiile de simpatie sunt tonifiante, avand efecte pozitive, in timp ce relatiile de antipatie creeaza climate tensionale.
Dupa latura lor procesuala, dinamica, relatiile interpersonale pot fi:
- de cooperare (bazate pe coordonare in vederea realizarii unui scop comun);
- de competitie (bazate pe rivalitatea partenerilor);
- de conflict ( opozitie mutuala raportata la un scop).
Aceste relatii pun in functiune aproximativ aceleasi mecanisme si nu conduc la modificarea particularitatilor personale ale partenerilor.
3) Locul si rolul relatiilor interpersonale in structura personalitatii
Relatiile interpersonale reprezinta contextul de formare si cristalizare treptata a insusirilor de personalitate, care nu sunt altceva decat relatii interumane interiorizate.
Din acest punct de vedere, relatiile constituie nu doar continutul personalitatii, ci si esenta ei. Personalitatea va fi un ultima instanta oglinda si expresia planului relational. De exemplu, un copil care traieste intr-un mediu familial organizat, structurat, valorizat pozitiv, cu influente educative are toate sansele sa isi formeze o personalitate autentica, echilibrata, valoroasa. Dimpotriva, un altul care traieste intr-un mediu relational viciat, imoral, cu influente nocive isi va forma o personalitate fragila, cu trasaturi instabile, cu dificultati de adaptare si cu frecvente devieri spre conduite infractionale.
Dat fiind faptul ca de valoarea relatiilor depinde valoarea personalitatii este necesar sa se manifeste o grija deosebita pentru asigurarea unui climat relational pozitiv, favorabil.
Relatiile interpersonale constituie o puternica sursa mobilizatoare si dinamizatoare a intregii vieti psihice a individului. Astfel, relatiile interpersonale:
- pun in miscare procesele psihice ale omului (il “forteaza” sa perceapa, sa comunice, sa se exteriorizeze afectiv si comportamental);
- dau nastere la diferite stari psihice (de satisfactie sau insatisfactie, certitudine sau incertitudine, etc.);
- permit formarea si manifestarea unor insusiri psihice (in ele ne exprimam opiniile si atitudinile);
Relatiile interpersonale constituie totodata “locul” unde intreaga viata psihica individului, intreaga sa lume launtrica se “varsa”, “curge”, se manifesta in relatii, individul dezvaluindu-se mai complet, adecvat si integral decat in singuratate.
Relatiile interpersonale fac posibil ca EU + TU sa fie egal cu NOI.
Se poate sublinia faptul ca relatiile interpersonale ocupa un loc central in structura personalitatii si de aceea este necesar ca familia, scoala, etc., sa militeze pentru formarea unor orientari si atitudini corecte, lucide, controlate fata de sine si fata de altii, bazate pe incredere reciproca, pe echitate, egalitate in drepturi, pe respectul liberatii si demnitatii umane.
Din cele de mai sus nu trebuie sa intelegem ca doar relatiile interpersonale influenteaza personalitatea. Exista si influente de la personalitate inspre relatii. Personalitatea daca este in linii mari cristalizata, cu atat mai mult daca este bine formata, in virtutatea unora dintre insusirile ei da nastere, isi apropie, selecteaza anumite relatii, iar pe altele le evita sau le respinge, pe unele le accepta, promoveaza, dezvolta si amplifica, pe altele le anuleaza.
Persoanele flexibile, sensibile la schimbari stabilesc usor contacte interpersonale, se adapteaza rapid la situatiile noi in timp ce persoanele rigide, dogmatice, inchistate, orientate excesiv spre propria lor persoana sunt aproape incapabile sa stabileasca si sa intretina relatii normale.
Cei incapabili de a intelege trairile semenilor, de a se acomoda la ele se inchid in sine, cad intr-o stare de autonemultumire, ii transforma pe altii in simple instrumente in vederea satisfacerii trebuintelor personale, devin “tirani”. Numai interinfluentarea reciproca dintre relatii si personalitate asigura atat formarea personalitatii, cat si actiunea ei adecvata in diferite contexte sociale.
Bibliografie:
Zlate, M., 2005, Manual de Psihologie pentru clasa a X-a, Editura Aramis, Bucuresti
Social Psychology of Interpersonal Relationships
OBIECTIVE:
- Sa defineasca notiunea “relatii interpersonale”;
- Sa enumere cele trei caracteristici principale;
- Sa dea exemple de relatii interpersonale;
- Sa clasifice relatiile interpersonale in functie de nevoile si trebuintele psihologice resimtite de oameni atunci cand se raporteaza unii la altii;
- Sa compare rolul relatiilor interpersonale pozitive in formarea personalitatii cu rolul relatiilor interpersonale negative;
- Sa analizeze propriile relatii afectiv-simpatetice, aratand in ce masura ele au fost influentate de proximitatea (apropierea) fizica si psihica.
METODE:
- Povestirea si exercitiu individual: vorbim despre locul si rolul relatiilor interpersonale in structura personalitatii, dam exemple de relatii pozitive si negative si printr-un exercitiu scurt, acestia isi pot alege un exemplu pentru fiecare tip de relatie proprie si sa le compare - obiectiv 5 (20 min)
- Exercitiul individual: elevii vor fi lasati timp de 10 minute sa analizeze propriile relatii interpersonale si sa puncteze masura in care aceste relatii au fost influentate de aproprierea fizica/psihica - obiectiv 6 (10 min)
- Descrierea: vorbim despre tipurile de relatii interpersonale (15 min.) – obiectiv 4
- Explicatia: explicam ce este omul ca fiinta sociala, si ce presupun diferitele caractere ale relatiilor intepersonale (15 min.) – obiectivele 1,2,3